Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PROROCÍ, prorocesc, vb. IV. Tranz. (În credințele religioase) A prezice viitorul, voința divină; p. gener. a prevedea și a anunța evenimente viitoare; a profetiza, a prevesti. [Var.: proorocí vb. IV] – Din proroc.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROROCÍ vb. 1. v. prezice. 2. v. ghici.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prorocí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prorocésc, imperf. 3 sg. proroceá; conj. prez. 3 sg. și pl. proroceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRORÓC, proroci, s. m. Interpret al voinței lui Dumnezeu, capabil să prezică viitorul; p. gener. persoană care are previziunea evenimentelor viitoare; profet. [Var.: prooróc s. m.] – Din sl. prorokŭ.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PROROCÍ ~ésc tranz. A prezice ca proroc; a profetiza. /Din proroc
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRORÓC ~ci m. 1) rel. Persoană cu inspirație divină care prezice viitorul; profet. 2) fig. Persoană care, pătrunzând în esența lucrurilor, prevede desfășurarea evenimentelor ulterioare; profet; vizionar. /<sl. proroku
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRORÓC s. v. profet.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRORÓC s. v. mânecătoare, proor.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
proróc s. m., pl. proróci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink