PROROCÍE, prorocii, s. f. (Rar) Prorocire. [Var.: proorocíe s. f.] – Proroci + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROROCÍE s. v. prezicere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prorocíe s. f., art. prorocía, g.-d. art. prorocíei; pl. prorocíi, art. prorocíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink