PROSECTÓR, prosectori, s. m. (Med.) 1. Persoană specializată în efectuarea disecțiilor și a autopsiilor. 2. Persoană însărcinată să prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor la facultatea de medicină. [Acc. și: proséctor] – Din lat. prosector, fr. prosecteur, germ. Prosektor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROSECTÓR s.m. Persoană însărcinată să prepare piesele anatomice necesare la cursul unui profesor. [< fr. prosecteur, lat. prosector].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROSECTÓR s. m. persoană specializată în autopsii și în prepararea pieselor anatomice la cursul unui profesor sau ca document medico-legal. (< lat. prosector, fr. prosecteur)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
prosectór s. m., pl. prosectóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROSECTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. med. Persoană specializată în disecții și autopsii. /<lat. prosector, fr. prosecteur, germ. Prosektor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink