PROSTÁN, -Ă, prostani, -e, adj., s. m. și f. (Înv.) Prostănac. – Prost + suf. -an.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROSTÁN adj., s. v. bleg, natăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prostán adj. m., s. m., pl. prostáni; f. sg. prostánă, pl. prostáne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROSTÁN ~ă (~i, ~e) și substantival Care vădește lipsă de caracter și de inteligență; bleg. /prost + suf. ~an
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink