PROSTAT(O)- elem. „prostată”. (< fr. prostat/o/-, cf. gr. prostates)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROSTÁTĂ, prostate, s. f. 1. Organ musculos și glandular care înconjură porțiunea inițială a uretrei și care aparține aparatului genital masculin. 2. (Impr.) Prostatită. – Din fr. prostate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROSTÁTĂ ~e f. Glandă a organelor genitale masculine, situată înaintea vezicii u*****e. /<fr. prostate
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PROSTÁTĂ s.f. Glandă situată la intersecția aparatului genital cu cel u****r la bărbați. [< fr. prostate, cf. gr. prostates – așezat înainte].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROSTÁTĂ s. f. glandă la intersecția aparatului genital mascul cu cel u****r. (< fr. prostate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROSTÁTĂ s. (ANAT.) glandă prostatică, (înv.) gâlca sămânții.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prostátă s. f., pl. prostáte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink