PROSTRÁT, -Ă, prostrați, -te, adj. (Rar) 1. (Despre tulpinile plantelor) Care crește culcat la pământ. 2. Fig. Lipsit de energie morală. – Din lat. prostratus, fr. prostré.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROSTRÁT, -Ă adj. 1. Lipsit de energie morală; abătut, istovit. 2. (Bot.; despre tulpină) Care stă culcată la pământ, fără a-și ridica în sus nici măcar vârful. V. procumbent. [< lat. prostratus, cf. fr. prostré].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROSTRÁT, -Ă adj. 1. (despre tulpini) culcat la pământ. 2. în stare de prostrație; (fig.) lipsit de energie. (< lat. prostratus, fr. prostré)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
prostrát adj. m., pl. prostráți; f. sg. prostrátă, prostráte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROSTRÁT ~tă (~ți, ~te) rar 1) (despre tulpini de plante) Care crește întinzându-se pe pământ. 2) (despre persoane) Care este incapabil de a reacționa la e********i din afară. /<lat. prostratus, fr. prostré
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink