PROTOIERÉU, protoierei, s. m. Protopop. [Pr.: -to-ie-] – Din ngr. protoieréfs.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROTOIERÉU s. v. protopop.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
protoieréu s. m. (sil. -to-ie-), art. protoieréul; pl. protoieréi, art. protoieréii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROTOIERÉU ~i m. Preot de rang superior în biserica ortodoxă; protopop. /<ngr. protoieréfs
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink