PROVERBIÁL, -Ă, proverbiali, -e, adj. 1. Care ține de proverb (1), privitor la proverb; cu caracter de proverb. 2. Care este la fel de cunoscut ca un proverb; despre care s-a dus vestea; de pomină. [Pr.: -bi-al] – Din fr. proverbial.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PROVERBIÁL, -Ă adj. 1. Referitor la proverb; cu caracter de proverb. 2. De pomină, vestit. [Pron. -bi-al. / cf. fr. proverbial].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PROVERBIÁL, -Ă adj. 1. referitor la proverb; cu caracter de proverb. 2. de pomină, vestit. (< fr. proverbial)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PROVERBIÁL adj. v. arhicunoscut.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
proverbiál adj. m. (sil. -bi-al), pl. proverbiáli; f. sg. proverbiálă, pl. proverbiále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PROVERBIÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de proverb; propriu proverbelor. Sistem ~. 2) Care este de natura proverbelor; asemănător cu proverbele. Frază ~ă. 3) fig. Care este cunoscut (ca un proverb); care este dat drept tip; de pomină. Bunătate ~ă. Lăcomie ~ă. [Sil. -bi-al] /<fr. proverbial
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink