PRUNCUCÍDERE, pruncucideri, s. f. Infracțiune care constă în uciderea (de către mamă) a propriului copil (nou-născut). – Prunc + ucidere.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRUNCUCÍDERE s. f. ucidere a copilului nou-născut, imediat după naștere, de către mamă; infanticid (II). (< prunc + ucidere)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PRUNCUCÍDERE s. (JUR.) infanticid.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pruncucídere s. f. (sil. mf. prunc-) ucidere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRUNCUCÍDERE ~i f. Crimă constând în uciderea de către mamă a propriului prunc; infanticid. /prunc + ucidere
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink