PRUNDÍȘ, prundișuri, s. n. 1. Prund (2). ♦ Prundărie; îngrămădire de pietriș și de nisip în albia unei ape. 2. Pietriș folosit la pietruirea drumurilor sau în construcții. – Prund + suf. -iș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRUNDÍȘ s. v. pietriș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRUNDÍȘ s. v. renie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prundíș s. n., pl. prundíșuri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRUNDÍȘ ~uri n. 1) v. PRUND. 2) Loc cu (mult) prund. /prund + suf. ~iș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink