Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PRĂJÍ, prăjesc, vb. IV. 1. Tranz. A supune un aliment acțiunii focului (de obicei în grăsime încinsă) pentru a-l face comestibil sau pentru a-l prelucra. ♦ Tranz. și refl. A (se) distruge sau a (se) degrada prin foc, a (se) arde. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) chinui, a (se) frământa. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A se expune la căldura soarelui sau a focului (pentru a se încălzi, a se bronza etc.). ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A-și prăji burta la soare = a nu face nimic, a lenevi. 3. Tranz. A încălzi minereurile în cuptoare speciale, la o temperatură inferioară temperaturii de topire, pentru a le usca și a le purifica sau pentru a le face mai ușor de tratat prin operații metalurgice ulterioare. – Din sl. pražiti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRĂJÍ vb. 1. a frige. (A ~ un aliment în ulei.) 2. v. bronza.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prăjí (prăjésc, prăjít), vb. – 1. A frige. – 2. A (se) arde. – 3. A (se) înșela. Mr. părjescu, părjire, megl. prăjǫs, prăjiri. Sl. pražiti (Miklosich, Lexicon, 656; Cihac, II, 285; Graur, BL, VI, 167), cf. bg. părža, slov. pražiti, cr. peržiti, alb. përžis, mag. perzselni. – Der. prăjeală (Munt., var. Olt. prăjilă), s. f. (prăjire, rîntaș, aliment prăjit); prăjitoare, s. f. (aparat de prăjit cafea); prăjitorie, s. f. (prăjire); prăjitură, s. f. (plăcintă, aliment dulce din făină; prăjeală).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
prăjí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. prăjésc, imperf. 3 sg. prăjeá; conj. prez. 3 sg. și pl. prăjeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PRĂJÍ ~ésc tranz. 1) (alimente) A prepara supunând acțiunii focului, în tigaie sau în ceaun (cu sau fără grăsime). ~ pește. 2) (minereuri) A încălzi până la o temperatură mai joasă decât cea de topire (în vederea uscării sau a prelucrării ulterioare). /<sl. pražiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PRĂJÍ mă ~ésc intranz. (despre persoane) A se expune acțiunii unei călduri puternice; a se arde. ~ la soare. /<sl. pražiti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PRĂJÍ vb. IV. În gastronomie, mod de a prepara un aliment, mai ales carne, prin introducere în grăsime încinsă; în expr. a prăji în tigaie sau la tigaie = a prăji în puțină grăsime, ulei sau unt, în special piese mici de carne sau legume, la foc viu (sin. a sota); a prăji în baie de grăsime = a prăji prin imersiune totală în grăsime încinsă un aliment natur, pane sau învelit în aluat; v. a căli.
Sursa: Dicționar gastronomic explicativ | Permalink