PRĂPĂDITÓR, -OÁRE, prăpăditori, -oare, adj. (Rar) Care prăpădește; nimicitor, distrugător; ucigător. – Prăpădi + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRĂPĂDITÓR adj. v. devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pus-tiitor, ruinător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prăpăditór adj. m., pl. prăpăditóri; f. sg. și pl. prăpăditoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink