prăsilí, prăsilésc, vb. IV (înv.) 1. (despre animale; în forma: presili) a ține, a crește, a îngriji, a prăsi. 2. (despre plante) a cultiva, a semăna, a planta.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PRĂSÍLĂ, prăsile, s. f. 1. Reproducție (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenții, produșii unui animal de rasă; p. ext. animal din rasă ameliorată. 3. (Rar) Rasă, neam, soi. [Pl. și: prăsili] – Prăsi + suf. -ilă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRĂSÍLĂ s. v. coborâtor, copil, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRĂSÍLĂ s. 1. v. reproducere. 2. v. pui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink