PRĂVÁL, prăvaluri, s. n. 1. Depresiune naturală (puțin adâncă) care face legătura între bălți sau între acestea și râuri; spec. gârlă din regiunea inundabilă a Dunării. 2. (Reg.) Porțiune pe cursul unui râu, al unui pârâu etc., unde apa curge foarte repede (formând o cascadă mică). 3. (Reg.) Povârniș, pantă (1), coastă. [Pl. și: prăvale. – Var.: privál s. n.] – Cf. bg. preval, rom. prăvăli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRĂVÁL s. v. abis, adânc, clină, coastă, co-borâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, prăpastie, pripor, repeziș, scoborâș, versant, zar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prăvál (cădere de apă, rostogolire, coastă) s.n., pl. prăváluri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRĂVÁL ~uri n. 1) Depresiune naturală care unește două ape (două bălți, o baltă și un râu). 2) Porțiune din cursul unui râu unde apa curge cu repeziciune. 3) Porțiune de teren cu suprafața înclinată; pantă; povârniș; coastă. /Din a prăvăli
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink