PRĂVĂLIÁȘ, prăvăliași, s. m. (Rar) Negustor care are o prăvălie; angajat care lucrează într-o prăvălie. [Pr.: -li-aș] – Prăvălie + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRĂVĂLIÁȘ s. (rar) prăvăliar, (reg.) boltaș, (înv.) dughengiu. (Proprietar al unei prăvălii sau ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PRĂVĂLIÁȘ s. v. tarabagiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prăvăliáș s. m. (sil. -li-aș), pl. prăvăliáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRĂVĂLIÁȘ ~i m. 1) Negustor care ține o prăvălie; dughenar. 2) Vânzător într-o prăvălie. [Sil. -li-aș] /prăvălie + suf. ~aș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink