PSIHOTERÁPIC, -Ă, psihoterapici, -ce, adj. Care aparține psihoterapiei, privitor la psihoterapie. – Din fr. psychothérapique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PSIHOTERÁPIC, -Ă adj. Referitor la psihoterapie; psihoterapeutic. [< fr. psychothérapique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PSIHOTERÁPIC, -Ă adj. referitor la psihoterapie; psihoterapeutic. (< fr. psychothérapique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
psihoterápic adj. m., pl. psihoterápici; f. sg. psihoterápică, pl. psihoterápice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PSIHOTERÁPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de psihoterapie; propriu psihoterapiei. /<fr. psychothérapique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink