PSITACÍSM s. n. (Med.) Reproducere mecanică a celor auzite sau citite, fără a le înțelege. – Din fr. psittacisme.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PSITACÍSM s.n. 1. Denumire dată de filozoful german Leibniz teoriei nominalismului. 2. Boală constând în repetarea mașinală a cuvintelor. 3. Imitație aidoma, maimuțăreală. [< fr. psittacisme, cf. gr. psittakos – papagal].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PSITACÍSM s. n. 1. tulburare de vorbire în repetarea mecanică a celor auzite sau citite, fără a le înțelege. 2. (fig.) imitație, maimuțăreală. (< fr. psittacisme)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
psitacísm s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink