PUBLICÁȚIE, publicații, s. f. Faptul de a publica; (concr.) ceea ce se tipărește, se afișează; (în special) tipăritură cu apariție periodică. – Din fr. publication, lat. publicatio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUBLICÁȚIE s.f. Ceea ce este tipărit (carte, revistă, ziar etc.); tipăritură. [Gen. -iei, var. publicațiune s.f. / cf. fr. publication, it. pubblicazione].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUBLICÁȚIE s. f. 1. ceea ce este tipărit (carte, revistă, ziar etc.); tipăritură. 2. acțiunea de a aduce un act juridic la cunoștința publică. (< fr. publication, lat. publicatio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PUBLICÁȚIE s. v. afiș, anunț, anunțare, declarație, editare, imprimare, imprimat, încunoștințare, înștiințare, ordonan-ță, publicare, scoatere, tipărire, tipărit, tragere, vestire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PUBLICAȚIE s. organ, periodic, (rar) foaie, (înv.) publicare. (O ~ de mare tiraj.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
publicáție s. f. (sil. -bli-, -ți-e), art. publicáția (sil. -ți-a), g.-d. art. publicáției; pl. publicáții, art. publicáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUBLICÁȚIE ~i f. 1) v. A PUBLICA. 2) Scriere publicată; text tipărit; tipăritură. 3) Organ de presă care apare cu o anumită periodicitate. [G.-D. publicației; Sil. -ți-e] /<fr. publication, lat. publicatio
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink