Dex pudra

PUDRÁ, pudrez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) da cu pudră (pe față), a (se) farda cu pudră; a (se) pudrui. 2. Tranz. A acoperi cu un strat subțire de pulbere (de făină, de zahăr etc.). – Din pudră. Cf. fr. poudrer.

PUDRÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) da cu pudră. 2. tr. A presăra praf pe o suprafață oarecare. [< fr. poudrer].

PUDRÁ vb. I. tr., refl. a(-și) da cu pudră. II. tr. a acoperi cu un strat de zahăr pudră. ◊ a presăra un medicament sub formă de praf pe suprafața pielii. (< fr. poudrer)

PUDRÁ vb. (rar) a prăfui, (înv.) a pudrui.

pudrá vb. (sil. -dra), ind. prez. 1 sg. pudréz, 3 sg. și pl. pudreáză

PÚDRĂ, pudre, s. f. Material solid prefăcut în pulbere. ♦ Spec. Pulbere fină rezultată din mărunțirea unor corpuri solide de amidon sau orez (parfumată și uneori colorată), care se întrebuințează ca fard. ♦ Spec. Pulbere fină dintr-o substanță medicamentoasă, folosită mai ales pentru acoperirea, protejarea sau tratarea pielii. – Din fr. poudre.

A PUDRÁ ~éz tranz. 1) (fața, pielea, părul) A da cu pudră (pentru a face să capete un aspect plăcut, pentru a trata, a proteja etc.). 2) (preparate culinare, în special copturi) A presăra cu zahăr pudră. /<fr. poudrer

PÚDRĂ ~e f. 1) Produs cosmetic sub formă de pulbere fină și moale, ușor parfumată, folosit în calitate de fard. 2) Material solid transformat în particule foarte mici și fine; pulbere; praf. ~ de zahăr. 3) Substanță pulverulentă medicamentoasă, folosită contra iritațiilor pielii. [G.-D. pudrei] /<fr. poudre

PÚDRĂ s.f. Pulbere, praf foarte fin cu bază de amidon (parfumat), folosit ca fard; pulbere fină folosită contra iritațiilor pielii. ♦ Pulbere foarte fină (mai ales de zahăr). [< poudre].

PÚDRĂ s. f. 1. pulbere fină (parfumată), pe bază de amidon, folosită ca fard. 2. pulbere fină dintr-o substanță medicamentoasă, folosită contra iritațiilor pielii. 3. material solid transformat în pulbere. (< fr. poudre)

PÚDRĂ s. v. pulbere.

púdră s. f. (sil. -dră), g.-d. art. púdrei; (sorturi) pl. púdre