PUIULÉȚ, puiuleți, s. m. Puișor1 (1). – Pui1 + suf. -uleț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUIULÉȚ s. v. puișor, puiuț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
puiuléț s. m., pl. puiuléți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink