PUMNÁL, pumnale, s. n. Armă cu lamă scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit; stilet, jungher. – Pumn + suf. -al (după it. pugnale).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUMNÁL s.n. Armă cu o lamă scurtă, ascuțită și tăioasă ca de cuțit. [Var. pumnar s.n. / < pumn, după it. pugnale, fr. poignard].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PUMNÁL s. n. armă cu o lamă scurtă, ascuțită și tăioasă. (după it. pugnale)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PUMNÁL s. sticlet, (înv. și pop.) jungher, junghi, (înv. și reg.) șiș, (înv.) pumnar, (arg.) șuriu. (Lovitură de ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pumnál s. n., pl. pumnále
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUMNÁL ~e n. Armă albă în formă de cuțit cu lamă scurtă, cu două tăișuri și cu vârful ascuțit; stilet; junghi. /pumn + suf. ~al
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink