Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PUNGĂLÍT, -Ă, pungăliți, -te, adj. (Pop.) Prost cusut. – V. pungăli.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pungălít, pungălítă, adj. 1. (pop.) prost cusut, cusut de mântuială; punguit, pungălit. 2. (reg.; în forma: punghilit) care lucrează cu migală; punghinit, mocoșit.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pungălít adj. m., pl. pungălíti; f. sg. pungălítă, pl. pungălíte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUNGĂLÍ, pungălesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A coase de mântuială, prost, cu împunsături neregulate. – Din pungă.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pungălí, pungălésc, vb. IV 1. (pop.) a coase prost, de mântuială. 2. (reg.; în forma: punghili) a migăli, a mocoși.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
pungălí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pungălésc, imperf. 3 sg. pungăleá; conj. prez. 3 sg. și pl. pungăleáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink