Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PUSTNICÍRE, pustniciri, s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) pustnici și rezultatul ei. [Var.: pusnicíre s. f.] – V. pustnici.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pustnicíre s. f., g.-d. art. pustnicírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PUSTNICÍ, pustnicesc, vb. IV. (Rar) 1. Intranz. A duce viață de pustnic. 2. Refl. A se face pustnic. [Var.: pusnicí vb. IV] – Din pustnic.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PUSTNICÍ ~ésc intranz. 1) A fi pustnic; a sihăstri; a schimnici. 2) A face să se pustnicească. /Din pustnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PUSTNICÍ mă ~ésc intranz. 1) A deveni pustnic; a se sihăstri; a se schimnici. 2) fig. A trăi izolat de lume (ca un pustnic); a se sihăstri; a se schimnici. /Din pustnic
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PUSTNICÍ vb. a (se) schimnici, a (se) sihăstri, (reg.) a (se) pustelnici. (A ~ departe de lume.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pustnicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pustnicésc, imperf. 3 sg. pustniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. pustniceáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink