PĂCĂNEÁLĂ, păcăneli, s. f. Păcănire. – Păcăni + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
păcăneálă s. f., g.-d. art. păcănélii; pl. păcănéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PACĂNEÁLĂ s. v. păcănit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink