PĂDURÍCE, pădurici, s. f. Diminutiv al lui pădure; păduriță. – Pădure + suf. -ice.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂDURÍCE s. (SILV.) (pop.) păduriță, (reg.) mărunțuș. (O ~ de ulmi.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păduríce s. f., g.-d. art. pădurícii; pl. păduríci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink