PĂLMÚȚĂ, pălmuțe, s. f. Diminutiv al lui palmă1 (1); pălmiță. – Palmă + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
pălmúță s. f., g.-d. art. pălmúței; pl. pălmúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink