PĂLĂLÁIE, pălălăi, s. f. Flacără mare; vâlvătaie. – Din pălălăi. Cf. vâlvătaie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂLĂLÁIE s. v. vâlvătaie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pălăláie s. f., g.-d. art. pălălăii; pl. pălălăi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂLĂLÁIE ~ăi f. Foc mare (cu văpăi); vâlvătaie. /cf. vâlvătaie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
pălălắu adj., s.n. 1. (adj.) înalt și subțire. 2. (s.n.) prăjină groasă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink