Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
PĂLĂVRĂGÍT s. n. (Rar) Pălăvrăgeală. – V. pălăvrăgi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂLĂVRĂGÍT s., adj. v. clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pălăvrăgít s. n. (sil. -vră-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PĂLĂVRĂGÍ ~ésc intranz. A spune palavre; a vorbi mult și fără rost; a trăncăni; a flecări; a bârfi. /Din palavragiu
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PĂLĂVRĂGÍ vb. IV. v. palavragi.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PĂLĂVRĂGÍ vb. v. flecări.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pălăvrăgí vb. (sil. -vră-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pălăvrăgésc, imperf. 3 sg. pălăvrăgeá; conj. prez. 3 sg. și pl. pălăvrăgeáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink