PĂRTINITÓR, -OÁRE, părtinitori, -oare, adj. Care părtinește, favorizează, protejază pe cineva în dauna altcuiva. – Părtini + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂRTINITÓR adj. partizan, parțial, pătimaș, subiectiv, tendențios, (rar) pasionat, (reg.) părtăluitor. (O atitudine evident ~oare.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂRTINITÓR adj. v. binefăcător, favorabil, prielnic, propice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂRTINITÓR s. v. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Părtinitor ≠ imparțial
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
părtinitór adj. m., pl. părtinitóri; f. sg. și pl. părtinitoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂRTINITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) (în opoziție cu nepărtinitor) Care părtinește; care ține parte cuiva; parțial. /a părtini + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink