PĂRĂLÚȚĂ, părăluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui para3. 2. (Bot.; reg.) Bănuț. – Para3 + suf. -uță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂRĂLÚȚĂ s. v. bănuț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
părălúță s. f., g.-d. art. părălúței; pl. părălúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂRĂLÚȚĂ ~e f. (diminutiv de la para) Plantă erbacee decorativă, asemănătoare cu margaretele, cultivată pentru florile mici, rotunde, de culoare albă sau roz; bănuț. /para + suf. ~uță
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink