PĂSUIÁLĂ, păsuieli, s. f. Păsuire1. [Pr.: -su-ia-] – Păsui1 + suf. -eală.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂSUIÁLĂ s. v. păsuire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păsuiálă s.f. (pop.) 1. răbdare, amânare de plată, păsuire, răgaz, răzbun. 2. întârziere, încetineală (a unui fenomen).
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
păsuiálă s. f., g.-d. art. păsuiélii; pl. păsuiéli
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PĂSUIÁLĂ ~iéli f. 1) v. A PĂSUI I. 2) Termen pentru care cineva este păsuit. /a păsui + suf. ~eală
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink