Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: pasăre (substantiv feminin) , păsare (substantiv feminin) , păsări   
păsărí, păsărésc, vb. IV (înv.) 1. a (se) transforma în pasăre. 2. (fig.) a vorbi fără înțeles.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
PÁSĂRE, păsări, s. f. 1. (La pl.) Clasă de vertebrate ovipare, cu corpul acoperit cu pene, cu aripi pentru zbor și cu fălcile acoperite cu formații cornoase; (și la sg.) animal din această clasă. ◊ (De-a) pasărea zboară = joc de copii în care jucătorii imită zborul unei păsări. ♦ Fig. Avion. 2. Spec. Nume generic pentru păsările (1) domestice crescute pe lângă casa omului în scop economic; orătanie; spec. găină. ♦ Carne de pasăre (2), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. 3. (Reg.) Vrabie. 4. Compuse: pasărea-muscă = colibri; pasărea-liră = pasăre australiană la care masculul are coada în forma unei lire, viu colorată (Menura superba); pasărea-omătului = pasăre mică cu penele de diferite culori în care predomină culoarea albă (Plectrophenax nivalis): pasărea-cânepii = cânepar; pasărea-paradisului = pasăre exotică cu pene bogate și frumos colorate (Paradisea apoda). [Var.: (înv. și pop.) pásere s. f.] – Lat. passer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂSÁRE s. f. (Pop.) Faptul de a-i păsa1 (1) cuiva ceva; grijă, interes, preocupare (pentru cineva sau ceva); îngrijorare, teamă. ◊ Loc. adj. și adv. Fără (de) păsare = nepăsător, indiferent. – V. păsa1.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PÁSĂRE păsări f. Animal vertebrat ovipar, având corpul acoperit cu pene, aripi adaptate, de obicei, pentru zbor, și un cioc în partea anterioară a capului. ~ domestică. ~ de pădure. ~ migratoare.~ călătoare pasăre care pleacă iarna în țările calde. ~-muscă pasăre tropicală de talie foarte mică, cu cioc lung, subțire, cu penaj viu colorat, strălucitor, care poate zbura foarte iute; colibri. ~-liră pasăre australiană cu coada în formă de liră (la bărbătuși). ~ea-paradisului v. PARADIS. ~ măiastră pasăre înzestrată în credințele populare cu puteri supranaturale; pasăre năzdrăvană. [G.-D. păsării] /<lat. passer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CIOCUL-PĂSĂRII s. v. surguci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
FLOAREA-PĂSĂRILOR s. v. floarea-paștelui.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
IARBĂ-DE-PĂSĂRI s. v. răcovină.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
JUMĂTATE-DE-PÁSĂRE s. v. codobatură, prundar, prundaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
LAPTELE-PĂSĂRII s. v. bălușcă, lalea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PÁSĂRE s. (ORNIT.) 1. zburătoare. 2. orătanie, (reg.) cobaie, cojbăliță, galiță, gujălie, oară. (Crește păsări pe lângă casă.) 3. pasăre de pradă = pasăre răpitoare; pasăre răpitoare = pasăre de pradă. 4. pasărea-furtunii v. furtunar; pasărea-muscă v. colibri; pasărea-omătului (Plectro-phenax nivalis) = (reg.) presură-de-iarnă, presură-de-omăt; pasărea-paradisului (Paradisea apoda) = (reg.) pasărea-raiului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-CU-CIOC-ÎNCRUCIȘÁT s. v. forfecuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-DE-ÁPĂ s. v. pescar, pescărel, pescăruș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-DE-GHEÁȚĂ s. v. pescar, pescărel, pescăruș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-DE-MĂTÁSE s. v. mătăsar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-DE-SCÁI s. v. sticlete.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-DOMNEÁSCĂ s. v. botroș, cinteză, sticlete.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-GÁLBENĂ s. v. scatiu.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-ÎMPĂRĂTEÁSCĂ s. v. găinușă, ieruncă.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-LEGĂNÁTĂ s. v. pescar, pescărel, pescăruș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-MÂNUITOÁRE s. v. scorțar, scorțăraș, scorțărel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-TĂTĂREÁSCĂ s. v. nagâț.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂRE-ȚIGĂNEÁSCĂ s. v. codobatură, prundar, prundaș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-CÂNEPII s. v. cânepar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-CIOBANULUI s. v. sitar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-FRÍGULUI s. v. mătăsar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-ÍNULUI s. v. inăriță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-LUI-HRISTÓS s. v. forfecuță.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-MÓRTULUI s. v. cucuvaie, cucuvea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-PĂMÂNTULUI s. v. sitar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-PLÚGULUI s. v. pițigoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-RÁIULUI s. v. pasărea-paradisului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-SĂRĂCÍEI s. v. cucuvaie, cucuvea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-SCÁIULUI s. v. sticlete.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PASĂREA-VIJELÍEI s. v. furtunar, pasărea-furtunii.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PĂSÁRE s. v. atenție, frică, grijă, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sin-chisit, teamă, temere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
REGELE-PĂSĂRILOR s. v. pițigoi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
REGINA-PĂSĂRILOR s. v. ochiul-boului, pitulice.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păsáre2 s.f. (înv.) casă; palat.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
păsáre s. f. – Locuință, casă. Lat. pausare, al cărui rezultat normal ar fi păsare, dar care a pierdut sensul său verbal (Giuglea, Dacor., II, 638-42), cf. răposa. Sec. XVI, înv.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
jumătáte-de-pásăre (zool.) s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
lápte-de-pásăre (desert) s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásăre s. f., g.-d. art. păsării; pl. păsări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásărea-cânepei s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásărea-líră s. f., pl. păsări-líră
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásărea-múscă s. f., pl. păsări-muscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásărea-omătului s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pásărea-paradísului s. f.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
păsáre s. f., g.-d. art. păsării
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)