Dex pătlăgea

PĂTLĂGEÁ, pătlăgele, s. f. 1. (Determinat adesea, prin „roșie”) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă, cu frunze mari, penate și cu flori galbene, cultivată pentru fructul ei comestibil, sferic, roșu, zemos, bogat în vitamine; roșie, tomată (Lycopersicum esculentum); p. restr. fructul acestei plante. 2. (Determinat adesea prin „vânătă”) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari, ovale, cărnoase, de culoare violet-închis; vânătă (Solanum melongena); p. restr. fructul acestei plante. [Var.: pătlăgícă s. f.] – Din tc. patlıcan.

PĂTLĂGEÁ s. (BOT.) 1. v. roșie. 2. v. vânătă.

pătlăgeá (pătlăgéle), s. f. – s. f. – 1. Tomată (Solanum Lycopersicum). – 2. Vînătă (Solanum melongena). – Var. (Mold.) platagea, (Olt.) platagea, (înv.) pătlăgeană, pătlăgică. Mr. pătlăgeană, megl. pitligeani. Tc. patlican, din per. badinğan „vînătă” (Șeineanu, II, 287), cf. ngr. παπλιζάνα, alb., bg., sb. patliğan, cat. albergina (› fr. aubergine), sp. berenjena, rus. baklažan. – Der. pătlăginiu, adj. (brun, vînăt).

PĂTLĂGÍCĂ s. f. v. pătlăgea.

PĂTLĂGEÁ ~éle f. : ~ roșie a) plantă erbacee legumicolă cu flori galbene și cu fructe mari, sferice, suculente, de culoare roșie (rar roz sau galbenă); b) fruct al acestei plante; roșie; tomată. ~ vânătă a) plantă erbacee legumicolă cu flori violacee și cu fructe mari, ovale, cărnoase, de culoare violetă; vânătă; b) fruct al acestei plante. [G.-D. pătlăgelei; Sil. -tlă-; Var. pătlăgică] /<turc. patlican

PĂTLĂGÉLE s. pl. v. pătrunjel.

PĂTLĂGÍCĂ s. v. roșie.

pătlăgeá róșie/pătlăgícă róșie s. f. + adj. (sil. -tlă-)

pătlăgeá/pătlăgícă s. f. (sil. -tlă-), g.-d. art. pătlăgélei; pl. pătlăgéle