PĂUNÁȘ, păunași, s. m. Diminutiv al lui păun; păunel. ♦ Epitet dezmierdător dat unui tânăr frumos, mândru, voinic. ◊ Păunașul codrilor = nume dat unui haiduc legendar, tânăr și voinic. [Pr.: pă-u-] – Păun + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PĂUNÁȘ s. (ORNIT.) păunel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
păunáș s. m., pl. păunáși
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink