Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: rabota (verb tranzitiv) , rabotat (adjectiv)   
RABOTÁT s. n. Rabotare. – V. rabota.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RABOTÁT s.n. Rabotare. ♦ Mașină de rabotat = raboteză. [< rabota].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RABOTÁT s. v. rabotare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
rabotát s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RABOTÁ, rabotez, vb. I. Tranz. A prelucra prin așchiere suprafața unei piese de metal, cu ajutorul rabotezei. ◊ Mașină de rabotat = mașină-unealtă cu ajutorul căreia se efectuează operația de rabotare; raboteză. – Din fr. raboter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RABOTÁ ~éz tranz. (suprafețe, piese din material dur etc.) A prelucra cu ajutorul unei raboteze. /<fr. raboter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RABOTÁ vb. I. tr. A netezi, a răzui suprafața unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. [< fr. raboter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RABOTÁ vb. tr. a prelucra prin așchiere suprafața unei piese (metalice), a unui dinte cu o raboteză. (< fr. raboter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
rabotá vb., ind. prez. 1 sg. rabotéz, 3 sg. și pl. raboteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)