RADIOMÉTRU, radiometre, s. n. 1. Instrument folosit pentru măsurarea presiunii exercitate de o radiație sonoră. 2. Aparat folosit pentru punerea în evidență a efectului radiometric. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiomètre.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea fluxurilor slabe de energie a diferitelor radiații. [< fr. radiomètre].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIOMÉTRU s. n. aparat folosit în radiometrie. (< fr. radiomètre)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radiométru s. n. (sil. -di-o-, -tru), art. radiométrul; pl. radiométre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIOMÉTRU ~e n. 1) Aparat pentru măsurarea intensității radiațiilor provenite de la surse radioactive. 2) Aparat pentru măsu-rarea presiunii exercitate de radiația sonoră. 3) Aparat pentru măsurarea energiei unor radiații electromagnetice. [Sil. -di-o-] /<fr. radiometre
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink