RADIOPIRÁT s. n. Post de radio2 (1) clandestin. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiopirate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIO-PIRÁT s. m. stație particulară de radiodifuziune, instalată fără autorizație pe un vas ancorat la limita apelor teritoriale ale unei țări. (< fr. radio-pirate)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radiopirát s. m. (sil. -di-o-), pl. radiopiráți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink