RADIOSÚRSĂ, radiosurse, s. f. Sursă de unde radio din spațiul cosmic. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiosource.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIOSÚRSĂ s.f. Sursă cerească de unde radioelectrice. [Cf. fr. radiosource, it. radiosorgente].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIOSÚRSĂ s. f. obiect ceresc ca sursă de radiounde. (< fr. radiosource)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radiosúrsă s. f. (sil. -di-o-); pl. radiosúrse
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIOSÚRSĂ (‹ fr.) s. f. (ASTR.) Sursă de unde radio din spațiul cosmic. Primele semnale de la o r., alte decât Soarele, au parvenit în 1946 din constelația „Lebăda”.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink