Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii:   
RAPORTÁRE, raportări, s. f. Faptul de a (se) raporta.V. raporta.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RAPORTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) raporta și rezultatul ei. [< raporta].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RAPORTÁRE s. v. referire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
raportáre s. f., g.-d. art. raportării; pl. raportări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RAPORTÁ, (I, II 1) raportez, (II 2, pers. 3) rapórtă, vb. I. Tranz. I. 1. A stabili un raport între două (sau mai multe) noțiuni, a le pune în legătură unele cu altele, a considera ceva în relație cu... ♦ Refl. A se referi, a face aluzie la ceva. 2. A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 3. A reprezenta grafic pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări de teren. II. 1. A prezenta (în scris sau oral) un raport (cu caracter oficial); a aduce un lucru la cunoștința cuiva. ♦ A relata, a povesti ceva (în mod indiscret și cu răutate); a pârî. 2. A produce venituri, a aduce beneficii. – Din fr. rapporter.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RAPORTÁ1 ~éz tranz. 1) (noțiuni, fenomene, fapte etc.) A face să se raporteze 2) (elemente de relief) A reprezenta grafic la o anumită scară (pe un plan sau pe o hartă). /<fr. rapporter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A RAPORTÁ2 ~éz tranz. A aduce la cunoștință printr-un raport. /<fr. rapporter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE RAPORTÁ mă ~éz intranz. A se alătura printr-un raport; a avea atribuție; a se referi. /<fr. rapporter
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RAPORTÁ vb. I. tr. I. (Rar) A aduce venituri, beneficii; a produce. II. A relata (scris sau oral) unui șef ierarhic sau unei adunări o situație, rezultatul unei activități etc. III. 1. A stabili un raport între două sau mai multe noțiuni. ♦ refl. A face legătura cu ceva; a se referi. 2. (Mat.) A găsi valoarea pe care o are o mărime când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 3. A reprezenta pe un plan la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. [P.i. -tez, 3,6 -tează și rapórtă. / < fr. rapporter].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RAPORTÁ vb. I. tr. 1. a relata unui șef ierarhic sau unei adunări o situație, rezultatul unei activități etc. 2. a stabili un raport între două sau mai multe noțiuni. 3. (mat.) a găsi valoarea pe care o are o mărime, când a doua mărime are o valoare egală cu unitatea. 4. a reprezenta pe un plan, la o anumită scară, elementele unei ridicări topografice. II. refl. a se referi, a face aluzie la ceva. (< fr. rapporter)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RAPORTÁ vb. 1. v. referi. 2. a se referi, a viza. (Cele arătate se ~ la următoarea problemă...) 3. a se referi, (înv.) a se provoca, a se provocălui. (La ce te ~?) 4. v. relata. 5. (rusism înv.) a predstavlisi. (I-a ~ ce a făcut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
raportá (a aduce venit) vb., ind. prez. 3 sg. și pl. raporteáză /rapórtă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
raportá (a da un raport, a pune în legătură) vb., ind. prez. 1 sg. raportéz, 3 sg. și pl. raporteáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX.RO
Sursa: www.dexonline.ro - Informații despre licență - Dex Online - Dicționar explicativ al limbii române