RÁPTUS s. n. (Psih.) Impuls brusc și necontrolat care pune subiectul în situația de a îndeplini acte violente și grave. – Din fr., lat. raptus.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RÁPTUS s.n. (Med.) Tulburare mintală constând din trecerea bruscă de la o stare de inhibiție, produsă de o anxietate puternică, la o stare de agitație psihomotorie, însoțită de obicei de impulsuri agresive. [< fr., lat. raptus].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RÁPTUS s. n. tulburare mintală constând din trecerea bruscă de la o stare de inhibiție, produsă de o anxietate puternică, la o stare de agitație psihomotorie, însoțită de obicei de impulsuri agresive. (< fr., lat. raptus)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
ráptus (tulburare mintală) s. n.
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
ráptus s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink