Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: readuce (verb tranzitiv) , readucere (substantiv feminin)   
READÚCERE, readuceri, s. f. Acțiunea de a readuce și rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. readuce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
READÚCERE s.f. Acțiunea de a readuce și rezultatul ei. [< readuce].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
READÚCERE s. (înv.) reducere. (~ cuiva la realitate.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
readúcere s. f. (sil. re-a-) aducere
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
READÚCE, readúc, vb. III. Tranz. A aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. [Pr.: re-a-] – Re1- + aduce.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A READÚCE readúc tranz. A aduce din nou la locul sau la starea inițială. /re- + a aduce
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
READÚCE vb. III tr. A aduce din nou la locul sau în starea dinainte. [< re- + aduce].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
READÚCE vb. tr. a aduce din nou la locul sau la starea de mai înainte. (< re1- + aduce)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
READÚCE vb. (înv.) a reduce. (A ~ la sine.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
readúce vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. readúc; part. readús
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)