Dex realizare

REALIZÁRE, realizări, s. f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; îndeplinire, înfăptuire. 2. Lucru realizat. ♦ Creație. [Pr.: re-a-] – V. realiza.

REALIZÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) realiza și rezultatul ei; înfăptuire. 2. Lucru realizat. 3. Reușită, succes. ♦ Creație. [< realiza].

REALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) realiza. 2. lucru realizat. ◊ creație, operă de artă, științifică etc. 3. reușită, succes. (< realiza)

REALIZÁRE s. 1. v. executare. 2. v. creare. 3. (concr.) înfăptuire, lucrare, operă. (O mare ~.) 4. v. creație. 5. executare, execuție, facere, făurire. (~ unei opere durabile.) 6. v. concretizare. 7. v. turnare. 8. v. obținere. 9. v. inventare. 10. v. făurire. 11. v. înfăptuire. 12. v. repurtare. 13. v. stabilire. 14. v. îndeplinire. 15. îndeplinire, înfăptuire, (înv.) realizație. (~ unui vechi vis.)

realizáre s. f. (sil. re-a-), g.-d. art. realizării; pl. realizări

REALIZÁ, realizez, vb. I. Tranz. 1. A aduce (ceva) la îndeplinire, a face să devină real; a atinge (un scop), a înfăptui. 2. Spec. A crea, a plăsmui o operă de artă. ♦ Refl. (Despre o persoană, mai ales despre un artist) A se dezvolta pe deplin, a se desăvârși, a-și pune în valoare capacitatea de creație. 3. A obține, a dobândi, a câștiga (ceva); a încasa prețurile (la mărfurile vândute). 4. A-și face o idee precisă despre..., a reuși să înțeleagă, să pătrundă înțelesul unui lucru. [Pr.: re-a-] – Din fr. réaliser.

A REALIZÁ ~éz tranz. 1) (planuri, idei, obligații etc.) A face să devină real; a duce la îndeplinire; a transforma în fapt; a înfăptui; a executa. 2) (lucrări, opere etc.) A produce în urma unui efort susținut; a crea; a plăsmui. [Sil. re-a-] /<fr. réaliser

A SE REALIZÁ mă ~éz intranz. (în special despre artiști) A-și pune în valoare capacitatea, aptitudinile; a se împlini. [Sil. re-a-] /<fr. réaliser

REALIZÁRE ~ări f. 1) v. A REALIZA. 2) Rezultat al unei munci; lucru realizat. [G.-D. realizării; Sil. re-a-] /v. a realiza

REALIZÁ vb. I. tr. 1. A înfăptui, a face ceva. 2. A crea, a plăsmui; a desăvârși; a întruchipa. ♦ refl. A se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare. 3. A obține, a câștiga (ceva). [< fr. réaliser].

REALIZÁ vb. I. tr. 1. a înfăptui, a face ceva; a-și îndeplini obligațiile, planul etc. 2. a crea, a elabora; a desăvârși; a întruchipa. 3. a obține, a câștiga (ceva). 4. a-și da bine seama, a reuși să înțeleagă. II. refl. a se dezvolta deplin, a se desăvârși; a-și pune în valoare capacitățile creatoare. (< fr. réaliser, /I, 4/ engl. realize)

REALIZÁ vb. 1. v. executa. 2. a efectua, a executa, a face, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârși, (înv. și pop.) a plini. (Am ~ tot ce mi-ai dat.) 3. a înfăptui, (pop.) a isprăvi. (Ce ai ~?) 4. a efectua, a executa, a face, a făuri, a înfăptui, a săvârși. (A ~ o lucrare durabílă.) 5. v. crea. 6. v. desăvârși. 7. a se desăvârși. (S-a ~ ca poet.) 8. v. alcătui. 9. v. concretiza. 10. v. turna. 11. v. obține. 12. v. aduce. 13. v. inventa. 14. v. ajunge. 15. v. înfăptui. 16. v. făuri. 17. a se înfăptui, a se produce. (Când s-a ~ Unirea?) 18. v. repurta. 19. v. stabili. 20. a obține, (pop.) a cunoaște, a vedea. (Au ~ unele progrese.) 21. a împlini, a îndeplini, a satisface, (înv.) a plini, (rar fig.) a sătura. (I-a ~ dorința.) 22. a se împlini, a se îndeplini, a se înfăptui, (pop.) a se întâmpla, (înv. și reg.) a se plini. (Prorocirea lui s-a ~.) 23. v. adeveri.

realizá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. realizéz, 3 sg. și pl. realizeáză