Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REASIGURÁRE, reasigurări, s. f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate de asigurări (pentru a obține acoperire la o parte din riscuri). [Pr.: re-a-] – V. reasigura.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REASIGURÁRE s.f. Acțiunea de a (se) reasigura și rezultatul ei. ♦ Operație prin care o societate de asigurări se asigură ea însăși la o altă societate; sumă depusă pentru această operație. [< reasigura].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REASIGURÁRE s. f. 1. acțiunea de a (se) reasigura. ◊ operație prin care o societate de asigurări transferă parțial sau integral riscurile asumate asupra uneia sau mai multor societăți de asigurare. 2. sumă depusă pentru reasigurare (1). (< reasigura)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reasiguráre s. f. (sil. re-a-) asigurare
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REASIGURÁ, reasígur, vb. I. Tranz. și refl. A (se) asigura din nou, a reînnoi o asigurare. [Pr.: re-a-] – Re1- + asigura (după fr. réassurer).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REASIGURÁ vb. I. tr. A asigura din nou; a reînnoi o asigurare. [P.i. reasígur. / cf. it. riassicurare, fr. réassurer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REASIGURÁ vb. tr., refl. a (se) asigura din nou; a reînnoi o asigurare. (după fr. réassurer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
reasigurá vb. (sil. re-a-), ind. prez. 1 sg. reasígur, 3 sg. și pl. reasígură
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink