RÉCE, reci, adj. 1. Care are o temperatură (mai) scăzută față de o limită dată, față de un mediu oarecare sau față de căldura corpului omenesc; lipsit de căldură; care dă senzația de frig, care aduce frig. ◊ Climă rece = climă polară; p. ext. clima regiunilor situate în apropierea cercului polar, unde temperatura nu depășește, de obicei, 10°C. Abces rece = abces fără caracter inflamator. ♦ (Substantivat, n. sg.) Temperatură scăzută, răceală, frig. ◊ Loc. adv. La rece = a) la o temperatură scăzută, în jurul lui 0°C; b) la temperatura normală, fără a încălzi; c) fig. neinfluențat de sentimente, nepărtinitor, obiectiv. ♦ Fig. Care înfioară, care înfrigurează. ◊ Expr. (Substantivat) A-i trece (cuiva) rece prin inimă (sau prin spate) = a se înfiora. ♦ (Despre hrană) Care și-a pierdut căldura; răcit; care se compune din alimente neîncălzite; care se consumă fără a fi în prealabil încălzit. ♦ (Despre produse de panificație, în special despre pâine) Care nu e proaspăt; vechi, uscat. ♦ (Despre îmbrăcăminte) Care nu ține cald. ♦ (Despre oameni, p. ext. despre organele sau membrele lor) Cu temperatura scăzută sub nivelul normal; p. ext. înțepenit (de frig, de emoție). ◊ Expr. A(-i) fi (cuiva) inima rece = a-i fi mereu teamă. (Cu) sânge rece = (cu) calm, (cu) prezență de spirit. ♦ Care și-a pierdut sau e lipsit de căldura animală; inert, neînsuflețit, țeapăn. 2. Fig. (Despre oameni) Lipsit de căldură sufletească; insensibil, indiferent; neprietenos, distant. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care exprimă ostilitate, indiferență, lipsă de sensibilitate. ♦ Nepăsător, impasibil, imperturbabil. ♦ (Despre gândire, idei, noțiuni etc.; adesea peior.) Cu caracter obiectiv, bazat numai pe elemente logice. ♦ (Despre o încăpere) Neprietenos, neospitalier, străin. – Lat. recens „proaspăt, recent”.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RÉCE adj. v. academic, apatic, aspru, convențional, delăsător, distant, f*******c, impasibil, imperturbabil, indiferent, indolent, insensibil, lăsător, nepăsător, neprietenos, nesensibil, nesimțitor, nesociabil, pasiv, placid, răstit, rezervat, ridicat, tembel.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
RÉCE adj., s. 1. adj. v. friguros. 2. s. v. frig. 3. adj. reavăn, răcoros, (înv.) răcoare. (Aerul cel ~ al nopții.) 4. adj. v. geros. 5. adj. (GEOGR., MET.) polar, (înv.) polaric. (Climă, zonă ~.) 6. adj. răcit. (Ciorba e ~.) 7. adj. proaspăt. (A băut un pahar cu apă ~.) 8. adj. v. uscat. 9. adj. v. mort. 10. (fig.) indiferent, insensibil, nesensibil, pasiv. (Femeie ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Rece ≠ cald, fierbinte
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
réce adj. – Lipsit de căldură, înghețat. – Var. Mold. răce. Mr. (a)rațe, megl. rați, istr. rǫce. Lat. rĕcens (Densusianu, Hlr., 196; Pușcariu 1454; REW 7109), probabil redus la *rĕces (Tiktin), cf. it., port. recente, v. fr. roisent, sp. recién. – Der. reci, s. f. pl. (Trans., gelatină de carne, galantină); răci, vb. (a face să fie rece; a răcori; a căpăta o răceală, a provoca o răceală); răceală, s. f. (răcoare, frig; indiferență; răcire; gripă); răcitoare, s. f. (ghețar, f******r); răcitor, s. n. (f******r); răcitură, s. f. (galantină; hrană rece). – Cf. răcoare.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
réce adj. m., f. réce; pl. m. și f. reci
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RÉCE1 n. Temperatură scăzută a mediului înconjurător; răceală. Nituire la ~. ◊ A-i trece cuiva ~ prin inimă (sau prin spate) a se speria tare; a se înfiora. /<lat. recens
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÉCE2 adv. 1) Fără nici un interes; cu răceală. ◊ A lăsa pe cineva ~ a nu produce nici o impresie asupra cuiva; a lăsa indiferent pe cineva. 2) În mod obiectiv; dezinteresat. A judeca la ~. /<lat. recens
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RÉCE3 ~i adj. (în opozițe cu cald) 1) Care are o temperatură scăzută; care creează senzație de frig; lipsit de căldură. Vânt ~. ◊ ~ ca de gheață foarte rece. Climă ~ climă caracteristică regiunilor polare. Cu sânge ~ liniștit; calm. 2) Care este mai puțin cald decât ar trebui (sau decât este obișnuit). Cameră ~. ◊ Gustări sau mâncăruri) reci alimente (gătite) care se consumă neîncălzite. 3) fig. (despre persoane sau despre manifestă-rile lor) Care vădește lipsă de căldură sufle-tească; sec. Primire ~. /<lat. recens
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
SÂNGE RÉCE s. v. calm, cumpăt, fire, stăpânire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
sânge-réce s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECEA 1. Com. în jud. Argeș, situată în C. Găvanu-Burdea, pe cursul superior al râului Teleorman; 3.094 loc. (2005). Haltă de c. f. (în satul R.). Bisericile au același hram – Adormirea Maicii Domnului, în satele Deagu de Sus (1765) și R. (1805, cu picturi murale interioare din 1806). 2. Com. în jud. Brașov, situată în depr. Făgăraș, pe râul Săvăstreni; 3.140 loc. (2005). Nod rutier. Pomicultură. Satul R. este atestat documentar în 1520. Biserica Sf. Nicolae (sec. 18), în satul Săsciori. 3. Com. în jud. Maramureș, situată în depr. Baia Mare, la poalele m-ților Gutâi, pe râul Lăpuș; 5.406 loc. (2005). Halte de c. f. (în satele Săsar și Lăpușel). Expl. de aur și argint (în satul Săsar). Pomicultură. 4. Mănăstirea ~ v. Ungheni (3).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink
RECEA-CRISTUR, com. în jud. Cluj, situată în zona dealurilor Gârboului, la poalele E ale dealului Cacova, pe cursul superior al râului Lonea; 1.632 loc. (2005). Satul R.-C. apare atestat în 1320. În satul Osoi, menționat documentar în 1341, se află biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil (1800, cu picturi murale interioare din 1821), iar în satul Ciubâncuța, amintit documentar în 1554, biserica de lemn Sf. Nicolae (1829).
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink