RECTILÍNIU, -IE, rectilinii, adj. (Mat.; despre o mișcare) Care este în linie dreaptă. ◊ (Despre figuri geometrice) Care este mărginit de linii drepte. Unghi rectiliniu = unghi egal cu nouăzeci de grade. – Din fr. rectiligne.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECTILÍNIU, -IE adj. În linie dreaptă. ♦ (Despre figuri geometrice) Mărginit de linii drepte. [Pron. -niu, var. rectilin, -ă adj. / cf. fr. rectiligne].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECTILÍNIU, -IE adj. 1. (despre mișcări) care se desfășoară în linie dreaptă; drept. 2. (despre figuri geometrice) mărginit de linii drepte. (< fr. rectiligne)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RECTILÍNIU adj. v. drept.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Rectiliniu ≠ curbliniu
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
rectilíniu adj. m. [-niu pron. -niu], f. rectilínie (sil. -ni-e); pl. m. și f. rectilínii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECTILÍNIU ~e (~i) 1) (despre mișcări) Care se desfășoară în linie dreaptă; în formă de linie dreaptă. 2) (despre figuri geometrice) Care este alcătuit din linii drepte. /<fr. rectiligne
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink