Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: recupera (verb tranzitiv) , recuperare (substantiv feminin)   
RECUPERÁRE, recuperări, s. f. Acțiunea de a recupera și rezultatul ei. – V. recupera.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECUPERÁRE s.f. Acțiunea de a recupera și rezultatul ei. ♦ (Tehn.) Operație prin care e folosită o cantitate de material sau de energie care în mod obișnuit se pierde. [< recupera].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECUPERÁRE s. recăpătare, recâștigare, redobândire. (~ forțelor pierdute.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
recuperáre s. f., g.-d. art. recuperării; pl. recuperări
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECUPERÁ, recuperez, vb. I. Tranz. 1. A dobândi din nou, a redobândi, a recâștiga. 2. A utiliza, total sau parțial, ceva (deșeuri de materiale sau o energie) care altfel s-ar pierde. – Din fr. récupérer, lat. recuperare.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A RECUPERÁ ~éz tranz. 1) (bunuri spirituale sau materiale pierdute etc.) A obține din nou; a recâștiga; a redobândi; a recăpăta. 2) (resturi sau deșeuri, energie) A readuce în stare de folosință (total sau parțial). ~ fier vechi. /<fr. récupérer, lat. recuperare
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RECUPERÁ vb. I. tr. 1. A recâștiga, a redobândi. 2. A folosi un material sau o energie care în mod obișnuit se pierde. [Cf. récupérer, it., lat. recuperare].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECUPERÁ vb. I. tr. 1. a recâștiga, a redobândi. ◊ a lucra o zi, o oră etc. pentru a acoperi pe cele pierdute dintr-o cauză oarecare. 2. a utiliza total sau parțial un material, o energie care în mod obișnuit se pierde. 3. (mar.) a trage lanțul ancorei sau o parâmă atât cât să rămână întins(ă). II. intr. a-și recăpăta capacitatea de muncă. (< fr. récupérer, lat. recuperare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RECUPERÁ vb. 1. a-și scoate. (Și-a ~ întreaga pierdere.) 2. v. recăpăta.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
recuperá vb., ind. prez. 1 sg. recuperéz, 3 sg. și pl. recupereáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECUPERÁRE (‹recupera) s. f. 1. Acțiunea de a recupera. ◊ R. a cheltuielilor = acoperirea cheltuielilor de producție și de circulație ale unei unități economice prin încasarea prețului mărfurilor sau a tarifelor serviciilor prestate. ♦ (TEHN.) Folosirea parțială sau totală a deșeurilor rezultate din prelucrări sau a energiei disipate într-o instalație de producere sau de transformare a acesteia, care altfel s-ar pierde (ex. r. căldurii din gazele de ardere). ♦ (Ind. Extr.) Extragere din gaura de sondă a unei cantități de țiței care a fost introdusă pentru „pornirea” unei sonde (prin metoda circulației de fluide). 2. (PSIH.) Sistem de măsuri luate de societate pentru a normaliza personalitatea și a obține o contribuție firească de la un subiect deficient senzorial, intelectual sau moral.
Sursa: Dicționar enciclopedic | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)