REFERÉNT, -Ă, referenți, -te, s. m. și f. Specialist în cadrul unei instituții, a cărui atribuție este de a da îndrumări și informații în domeniul specialității sale; consilier. ♦ Persoană care face un referat. – Din germ. Referent, lat. referens, -ntis.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REFERÉNT, -Ă s.m. și f. Specialist al unei instituții care dă îndrumări și informații într-un anumit domeniu. ♦ Cel care face un referat. [< germ. Referent].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REFERÉNT1 s. m. obiect, concept la care se referă semnul lingvistic în cadrul denotației. (< fr. référent)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REFERÉNT2, -Ă s. m. f. 1. specialist al unei instituții care dă îndrumări și informații într-un anumit domeniu. 2. cel care face un referat. (< germ. Referent, lat. referens)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REFERÉNT s. (înv.) referendar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
referént s. m., pl. referénți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REFERÉNT ~ți m. 1) Specialist într-o instituție, care informează și dă consultații într-un anumit domeniu. 2) Persoană care face un referat; raportor. /<germ. Referent, lat. referens, ~ntis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink