Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REGLÁ, reglez, vb. I. Tranz. 1. A realiza sau reface starea unui sistem tehnic ale cărui mărimi caracteristice s-au abătut de la anumite condiții impuse. ♦ A stabili în prealabil valorile mărimilor unui sistem tehnic, care trebuie să rămână constante în timpul funcționării sistemului; a potrivi. 2. (Mil.) A potrivi, a îndrepta, a fixa tirul unui tun, al unei arme de foc portabile, al unei unități de artilerie etc. pentru distrugerea unui obiectiv. 3. A aranja, a orândui, a potrivi. – Din fr. régler.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGLÁ vb. I. tr. 1. A reduce sau a mări regimul de funcționare al unui sistem tehnic. 2. (Med.) A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. A potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ♦ A aranja, a orândui, a potrivi. [< fr. régler].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGLÁ vb. tr. 1. a reduce sau a mări regimul de funcționare al unui sistem tehnic. 2. (med.) a reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem etc. dintr-un organism viu. 3. a potrivi tirul unei guri de foc, al unei baterii etc. ◊ a aranja, a orândui. (< fr. régler)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGLÁ vb. 1. v. acorda. 2. (TEHN.) a aranja, a potrivi, a repara, (pop. si fam.) a meșteri. (A ~ un instrument de măsură.) 3. v. comanda. 4. v. dirija.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
reglá vb. (sil. -gla), ind. prez. 1 sg. regléz, 3 sg. și pl. regleáză
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A REGLÁ ~éz tranz. 1) (sisteme tehnice, mecanisme etc.) A face să funcționeze normal. 2) (tirul armelor, artileriei etc.) A fixa asupra țintei prin corectarea direcției. 3) (acțiuni, mișcări, funcții) A dirija cu scopul de a face regulă. /<fr. régler
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A regla ≠ a deregla
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink