REGULAMENTÁR, -Ă, regulamentari, -e, adj. Care ține de regulament, conform cu regulamentul; reglementar. ♦ Care este în legătură cu Regulamentul organic, privitor la Regulamentul organic. ◊ Domn regulamentar = domn al Principatelor Române care a domnit în perioada Regulamentelor organice. – Regulament + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGULAMENTÁR, -Ă adj. Prevăzut în regulament; conform regulamentului, reglementar. ♦ Referitor la Regulamentul organic. ♦ Domn regulamentar = domnitor al Principatelor Române care a domnit pe baza Regulamentului organic. [Cf. it. regulamentare, fr. réglementaire].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGULAMENTÁR, -Ă adj. prevăzut în regulament; conform unui regulament; reglementar. (după fr. réglementaire, it. regolamentare)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REGULAMENTÁR adj. reglementar, (înv.) regular. (Conform dispozițiilor ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
regulamentár adj. m., pl. regulamentári; f. sg. regulamentáră, pl. regulamentáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGULAMENTÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de regulament; propriu unui regulament. /regulament + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink