Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REGĂSÍRE, regăsiri, s. f. Faptul de a (se) regăsi. – V. regăsi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REGĂSÍRE s.f. Acțiunea de a (se) regăsi; recunoaștere, identificare. [< regăsi].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGĂSÍRE s. 1. reaflare, redescoperire. (~ unui lucru pierdut.) 2. v. revedere. 3. v. revenire.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
regăsíre s. f., g.-d. art. regăsírii; pl. regăsíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REGĂSÍ, regăsesc, vb. IV. Tranz. A găsi din nou pe cineva sau ceva. **Refl. recipr. S-au regăsit după 10 ani. ♦ Refl. A se afla, a se găsi din nou în același loc, în aceeași situație. ♦ Refl. Fig. A se reculege, a-și recăpăta echilibrul sufletesc (după o frământare, un zbucium). – Re1 + găsi (după fr. retrouver).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REGĂSÍ ~ésc tranz. A găsi din nou. ~ un lucru pierdut. /re- + a găsi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE REGĂSÍ mă ~ésc intranz. fig. A-și veni în fire; a-și recăpăta echilibrul sufletesc; a se reculege. /re- + a se găsi
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REGĂSÍ vb. IV. tr. A găsi din nou (pe cineva sau ceva). ♦ refl. A se afla din nou undeva. ♦ A se reculege. [P.i. -sesc. / < re- + găsi, după fr. retrouver].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REGĂSÍ vb. 1. a reafla, a redescoperi. (A ~ un lucru pierdut.) 2. v. revedea. 3. a se recunoaște. (Se ~ în fiul lui.) 4. v. reveni.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
regăsí vb. găsi
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink